Venetia mea nu este si Venetia ta

Lasi repede bagajele la cazare, faci cateva poze din toate unghiurile camerei, le urci repede pe facebook sa vada toata lumea unde ai ajuns, si fugi repede sa vezi piata San Marco, sa vizitezi Basilica si, evident, sa te plimbi cu gondola. Apoi, iti iei un bilet din acela cu vizitarea tuturor obiectivelor turistice si a tuturor insulelor din imprejurimi ca sa fi sigur ca nu vei scapa nimic. Nu uiti sa te fotografiezi cu fiecare cladire si apoi sa pozezi si descrierea ca sa poti plictisi apoi pe toata lumea cu tot felul de detalii care nu te-au impresionat nici macar pe tine.

Ma scuzati. Abia acum incepe povestea mea.

Primavara ne-a surprins aterizand in Venetia. Ne relaxam un pic, respiram rar si adanc, tragem aer in piept sa ne obisnuim cu aerul de aici, si plecam in recunoastere Mergem sa dam o tura, sa intram in atmosfera orasului, sa ne familiarizam cu imprejurimile ca si cum am fi de-ai locului, sa ne bucuram privirea cu imagini ale orasului lagunar fara sa ne incarcam déjà mintea cu denumiri ce vor fi uitate oricum in timp.Venice by Alina Massier

Am gasit Venetia inundata. Din pacate nu este vorba despre fenomenul Aqua Alta, desi mi-as fi dorit sa se intample pe timpul sederii noastre acolo, ci doar despre multimea de turisti printre care a trebuit sa inotam, desi vizita noastra nu a fost in plin sezon. Batrana Venetie este inca pe val. La propriu.
In zona San Marco, zeci de gondole, acoperite cu mantii albastre, stau insirate la mal leganandu-se si lovindu-se de bustenii de care sunt ancorate. Langa ponton, gondolierii stau la povesti. Gondolieri by Alina MassierPlimbarea cu gondola in Venetia este ca poza cu maimuta in Mamaia, daca n-ai o poza cu maimuta nici n-ai curaj sa spui ca ai fost la mare. Si uite asa, n-am fost eu la Venetia.

Pe cei mai romantici o sa-i rog sa-mi scuze insensibilitatea, insa nimic nu m-a putut convinge sa ma plimb cu dricul. Sa facem un exercitiu de imaginatie: un mijloc de transport negru, frumos lacuit, cu decoratiuni minutioase, atent sculptate, cu o coada metalica vopsita dramatic in auriu, cu scaune tapitate uneori cu catifea visinie – asta e descrierea pe scurt a gondolei. Personal, imaginea se asociaza involuntar cu un dric, regal ce-i drept, dar toata magia dispare. Nu-i contest insa unicitatea, fara aceasta barca misterioasa si usor sinistra, Venetia si-ar fi gasit cu greu o emblema la fel de puternica. In plus, o plimbare cu gondola este o ocazie unica sa-l tragi de limba pe gondolier, sa afli detalii interesante si picanterii pe care nici macar atotstiutorul google nu le-a auzit.

Love in Venice by Alina MassierSunt in vacanta si vreau sa ma relaxez. Ne plimbam agale pe strazi, fara harta, o luam pe alei pe unde nu pare sa fi calcat picior de turist, departe de vitrinele luminoase si luxos amenajate. Tarziu in noapte ne indreptam spre casa, tot fara harta. Dintr-un apartament se aude o voce de femeie vorbind la telefon, pare ca se cearta, dar nu inteleg ce spune. Mergem mai departe. Adidasi si sosete intinse pe sarma la uscat, resturi menajere si sticle de plastic aruncate pe canal intr-o colt dosit par sa ateste faptul ca misterioasa Venetie nu este deocamdata un oras fantomatic, fara locuitori autentici. Drumul este gresit, asa ca ne intoarcem pe unde am venit. Convorbirea telefonica nu s-a terminat, vocea inca rasuna in linistea dintre strazi, parca si mai inversurnata. Scoatem harta. O batranica se apropie si, intr-o italiana greu de inteles, ne explica cat de usor ajungem la destinatie, ea stie, e “veneziana”. Am simtit in vocea ei o mandrie si totusi o tristete, datorata poate, imputinarii localnicilor.
Colors in Venice by Alina MassierO plimbare pe canal la apus de soare vine obligatoriu la pachet cu o masa la restaurant. Pizza si paste mananci oriunde in Italia, dar in Venetia, pestele este un must. Alegerea localului unde vei lua masa este intotdeauna o alegere dificila si bineinteles, subiectiva. Peste tot e scump, asa ca te ghidezi de obicei dupa cati oameni mananca inauntru si dupa cat de frumos e decorat. Noi insa, am ales la intamplare un local gol, cu o fatada deloc atragatoare, ce s-a dovedit a fi cea mai buna alegere. Serviciul impecabil, mancarea delicioasa. Punand la socoteala faptul ca era si ziua mea, a fost unul dintre cele mai frumoase moment petrecute in Venetia. Venetia pe sarma by Alina Massier

Ne cramponam de clisee si vedem prin ochii altora frumusetea unui oras, ni se par interesante anumite locuri doar pentru altcineva care a trecut pe acolo inaintea noastra a povestit despre magia acelor locuri. Nu suntem in stare sa gandim si sa hotaram ce este frumos pentru sufletul nostru.

Acel detaliu care ti-a ramas in suflet, acea culoare reprezentativa care nu-ti mai iese din minte, acea straduta pe care inca te plimbi in vis noaptea, desi a trecut ceva vreme de cand ai vizitat insula din lagula, acele povesti pe care le-ai auzit de la putinii localnici cu care ai intrat intamplator in contact, acea atmosfera care este perceputa altfel de fiecare in parte si care nu poate fi asternuta pe hartie in cuvinte, dar o descriem cu totii ca fiind magica, acel miros unic pe care intr-o zi ti-l vei aminti inconstient si vei fi transpus intr-o realitate din trecut fara sa-ti dai macar seama ce te-a facut sa te gandesti la tot ce inseamna pentru tine acel oras, care poate pentru stranepoti va fi poate doar o legenda.
Something Strange by Alina Massier

Anunțuri

Un răspuns

  1. Foarte fumos ai scris! Mai ca in unele paragrafe pielea se face gaina :). Mi-ai rascolit amintirile venetiene si este foarte placut 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: